Ce se intampla cand te f.. grija de problema altuia

Citesc cu infrigurare ca presedintele Romaniei si-a manifestat deja intentia de a sustine SUA intr-un eventual atac asupra Iranului. Aceasta informatie, coroborata cu povestea scutului anti-racheta, ma face sa cred ca Traian Basescu ori viseaza cai verzi pe pereti ori este deja vandut pana in maduva oaselor, iar a doua varianta mi se pare mai plauzibila.

Victoria in alegeri, pecetluita pe taram american, se pare ca a costat Romania mult mai mult decat credeam.

Principalul argument oferit de presedintele Romaniei, "programul netransparent al Iranului", imi provoaca o adevarata criza de ras cand imi dau seama ca vine din gura unui personaj care are multe probleme netransparente de lamurit.

Inca sper ca presedintele Romaniei sa aiba macar bunul simt de a se consulta cu populatia printr-un referendum in problema scutului anti-racheta si in cazul unei eventuale implicari intr-un conflict militar.

Insa modul in care Traian Basescu arde anumite etape imi confirma trocul alegeri contra scut anti-racheta.

Desigur, in aceasta discutie intra si inevitabila trimitere catre problemele reale cu care Romania se confrunta in aceasta perioada. Inca astept decizii pentru combaterea crizei, altele decat taierea din veniturile celor saraci si imprumuturile de la terti.

Si da, eu sunt impotriva sustinerii oricarei puteri mondiale in oricare conflict armat indiferent de profitul pe care l-ar putea obtine Romania, iar aici includ mai ales actualele teatre de razboi, Irak si Afganistan.

PRECIZARE: Imi cer scuze fata de cei care s-au simtit un pic ofensati de cuvantul folosit in titlu. Am scris randurile acestea imediat cum am aflat ca Basescu sprijina un eventual atac militar asupra iranienilor. Se intampla sa cunosc persoane care locuiesc in Teheran sau au legaturi cu Iranul si care chiar daca nu-mi sunt neaparat prieteni, sunt la fel de nevinovati intr-un asemenea conflict precum eu sau oricine altcineva imi citeste jurnalul.

Din aceasta cauza m-as simti extrem de vinovat daca persoanele respective ar avea de suferit in cazul unui atac in care Romania are un rol cat de mic. Nu conflictul armat este solutia, iar acest caz strict imi suna cum mi-au sunat si Irak sau Afganistan.

Mi se pare evident ca SUA au nevoie de un mod in care sa-si justifice bugetele impresionante puse la bataie pentru aceasta industrie nemiloasa a armelor si atunci, la fiecare cativa ani, apare cate un adversar inchipuit, ba ca sunt armele de distrugere in masa ale lui Saddam, pe care nu le-a descoperit nimeni, ba ca sunt talibanii, care n-au facut decat sa raspunda cu contre taioase impotriva unor retardati care le-au ravasit tara, ba, iata, programul energetico-nuclear al lui Ahmadinejad.